Viata cea de toate zilele nu-i decat un patinaj pe o pojghita subtire de gheata,goana unei insecte dupa apa pe luciul adancurilor.E de ajuns sa calci mai apasat,sa insisti mai mult si te-ai prabusit;si te pomenesti zbatandu-te in acel element periculos si strain.Dragostea aceasta de pilda,pur si simplu nu rezista daca te gandesti mai mult la ea;te tine la suprafata numai daca nu te opresti sa te gandesti.Reflectia,insa,este necesara;trebuie sa treci o data prin acea pojghita subtire si sa te afunzi in adancuri.Si totusi continui sa patinezi disperat,nebuneste...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu