Sublima amagire..
Pierzandu-ma in timpuri de demult
In dulcea amintire
Nu socotesc decat ca sunt
Sublima amagire..
Nimic concret, nimic corect;
Doar vorbe aruncate
Si tot ce a ramas e-un gol in piept
Cuvinte sigilate...
Cuvinte irosite-n ceas tarziu
Ce invadeaz-a mea stabilitate
La viata nu mai pot sa-nviu
Un timp de calitate.
Raman doar glasuri stinse in ploaia de amiaza
Ce parca-mi zbiara sa nu plec
Sa nu renunt la ce-am crezut odata
Sa nu accept sa pierd...
Once upon a time..
Constat ca nu mai postez cum o faceam inainte, nu mai simt nevoia disperata de a-mi insira gandurile undeva ,nu ma mai elibereaza. Sau am incetat sa o fac deoarece m-am inchis in mine, simtindu-ma incapabila de a schimba ceva?
Dar e atat de gresit... Imi amintesc ce anume m-a motivat pe mine sa scriu si ce anume m-a inspirat...si cel ceva, mai bine zis cineva, a disparut din viata mea cu ceva timp in urma. Asta nu inseamna ca nu sunt la fel de puternica si de increzatoare, dar diferenta se simte cu siguranta.
Am luat-o de la zero. Zero activitati, zero prieteni, zero relatii, zero incredere in ceea ce se afla in jur...nu as putea spune ca e si zero curaj, intrucat mi-a trebuit mult curaj sa renunt la tot ce aveam, pentru ceva diferit. Dar e o noua etapa, in care cer mai mult de la mine si in care sunt constienta ca daca vreau, pot! Orice mi-as propune.
E-adevarat, imi lipsesc atat de multe!..Mi-e dor de serile cu vin rosu, de ciocolatelele delicioase cu menta, imi lipsesc discutiile interminabile, serile intre fete, meciurile de fotbal urmarite cu ardoare, petrecerile spontane, sustinerea, incurajarea.. Imi lipseste entuziasmul cu care priveam si traiam viata. Mi-e dor sa savurez fiecare minut si sa ma intorc cu pasi repezi spre casa ca sa nu intarzii prea mult..Ceva din mine a murit odata cu ele...
Si am ramas eu, dar nu cea hotarata si curajoasa, nu cea visatoare... Cumva, intensitatea lor a scazut odata cu diminuarea acestei fericiri stupide..
Dar e atat de gresit... Imi amintesc ce anume m-a motivat pe mine sa scriu si ce anume m-a inspirat...si cel ceva, mai bine zis cineva, a disparut din viata mea cu ceva timp in urma. Asta nu inseamna ca nu sunt la fel de puternica si de increzatoare, dar diferenta se simte cu siguranta.
Am luat-o de la zero. Zero activitati, zero prieteni, zero relatii, zero incredere in ceea ce se afla in jur...nu as putea spune ca e si zero curaj, intrucat mi-a trebuit mult curaj sa renunt la tot ce aveam, pentru ceva diferit. Dar e o noua etapa, in care cer mai mult de la mine si in care sunt constienta ca daca vreau, pot! Orice mi-as propune.
E-adevarat, imi lipsesc atat de multe!..Mi-e dor de serile cu vin rosu, de ciocolatelele delicioase cu menta, imi lipsesc discutiile interminabile, serile intre fete, meciurile de fotbal urmarite cu ardoare, petrecerile spontane, sustinerea, incurajarea.. Imi lipseste entuziasmul cu care priveam si traiam viata. Mi-e dor sa savurez fiecare minut si sa ma intorc cu pasi repezi spre casa ca sa nu intarzii prea mult..Ceva din mine a murit odata cu ele...
Si am ramas eu, dar nu cea hotarata si curajoasa, nu cea visatoare... Cumva, intensitatea lor a scazut odata cu diminuarea acestei fericiri stupide..
Things to do..
Imi propun sa fiu fericita peste masura. Vreau sa zambesc, sa radiez! Vreau sa-mi las parul desprins in bataia fina a vantului, sa-mi las buzele sa se usuce treptat din cauza adiereii, muscandu-le usor la fiecare traire intensa! Imi doresc o licaire profunda a ochilor, o incantare a simturilor, sangele sa-mi fiarba in vene cum nu a facut-o nicicand..
Vreau sa gust din aventura unei excursii la munte. Vreau un semineu arzand seara coplesitor, sa ma bucur de un pahar de vin rosu si de o baie fierbinte cu spuma, in lumina lumanarilor.
Vreau sa trezesc romantismul ascuns in mine, sa traiesc vara din plin!
Vreau sa dansez, sa ma plimb mult, sa dorm putin, sa imi pretuiesc mai mult familia si prietenii, sa fiu mai intelegatoare, mai atenta, mai dulce..
Sa am mai multa incredere in mine, sa fiu mai sincera, mai deschisa, sa spun mai des ceea ce gandesc; sa ma bucur pentru reusitele celor din jur, sa invat sa accept si sa apreciez ceea ce este fiecare persoana, sa inteleg valoarea reala a lucrurilor marunte.. Sa fiu mai optimista, mai calma, mai buna!
Vreau sa gust din aventura unei excursii la munte. Vreau un semineu arzand seara coplesitor, sa ma bucur de un pahar de vin rosu si de o baie fierbinte cu spuma, in lumina lumanarilor.
Vreau sa trezesc romantismul ascuns in mine, sa traiesc vara din plin!
Vreau sa dansez, sa ma plimb mult, sa dorm putin, sa imi pretuiesc mai mult familia si prietenii, sa fiu mai intelegatoare, mai atenta, mai dulce..
Sa am mai multa incredere in mine, sa fiu mai sincera, mai deschisa, sa spun mai des ceea ce gandesc; sa ma bucur pentru reusitele celor din jur, sa invat sa accept si sa apreciez ceea ce este fiecare persoana, sa inteleg valoarea reala a lucrurilor marunte.. Sa fiu mai optimista, mai calma, mai buna!
Feeling
Nici macar o floare
Sau un zambet macar..
Nici o raza de soare
Nu sterg gustul amar.
Nici o privire senina
Nu schimba nimic
Si in tacerea deplina
Nu simt...nimic sa zic.
Atatea intrebari
In minte-ntunecate
Apar,si-mi dau fiori..
Si nu pot fi uitate.
Prea multe amintiri
Ce au ramas inchise,
Din plin nelamuriri
Adanc ,adanc patrunse..
Peste-ntunericul deplin
Se-aseaza o sclipire
A noptii, pline de venin
Cuvinte de-amagire...
Sau un zambet macar..
Nici o raza de soare
Nu sterg gustul amar.
Nici o privire senina
Nu schimba nimic
Si in tacerea deplina
Nu simt...nimic sa zic.
Atatea intrebari
In minte-ntunecate
Apar,si-mi dau fiori..
Si nu pot fi uitate.
Prea multe amintiri
Ce au ramas inchise,
Din plin nelamuriri
Adanc ,adanc patrunse..
Peste-ntunericul deplin
Se-aseaza o sclipire
A noptii, pline de venin
Cuvinte de-amagire...
Timpul..
El este cel ce ne separa,
Al nostr'vindecator suprem
El este cel ce ne doboara
Iar de invins nici ca-l putem.
In fata lui suntem atat de mici
Si trece far' sa ne intrebe
Chiar dand uitarii tot ce zici
Deasupra-mi sta de veghe.
Se scurge cateodat'asa usor..
Si lasa goluri multe..
Si deseori imi face dor
De clipele trecute..
E lent de vrea-pentru ca poate
Si-o clipa-ti pare-o vesnicie
Si far sa simti-alunga toate
Ce par sa te deprime.
Iar tot ce poti e sa te bucuri
De amintiri ce ti le-ofera
Invata micile lui trucuri
Si-apoi,mereu prospera!
Al nostr'vindecator suprem
El este cel ce ne doboara
Iar de invins nici ca-l putem.
In fata lui suntem atat de mici
Si trece far' sa ne intrebe
Chiar dand uitarii tot ce zici
Deasupra-mi sta de veghe.
Se scurge cateodat'asa usor..
Si lasa goluri multe..
Si deseori imi face dor
De clipele trecute..
E lent de vrea-pentru ca poate
Si-o clipa-ti pare-o vesnicie
Si far sa simti-alunga toate
Ce par sa te deprime.
Iar tot ce poti e sa te bucuri
De amintiri ce ti le-ofera
Invata micile lui trucuri
Si-apoi,mereu prospera!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)