Se cere tacere. ..
Am mai pierdut o inima mare
Ne-a parasit un suflet maret
E multa durere…
Cui sa mai spunem “profesore drag”?
Cui cerem sfaturi?
Cui sa zambim cand ne-ntampina-n prag?
Cui multumim pentru sprijin?
Al nostru profesor ne-a invatat despre viata
Nu doar obiectul in sine-si iubea.
Ne-a aratat ce-I respecul,si nu doar o data
Speranta in noi o-ntetea.
Am fost mici de tot
Prin el am crescut..
Prin vorbele-I blande si bune
Am fost atat de mici..
Si el ne-a-ndrumat
Ne-a introdus cu sclipire in lume.
Ne vei lipsi,profesore scump
Ai fost mult mai mult decat mentor.
Ne-ai fost un parinte..
Ne-ai fost prieten bun
Ne-ai fost un exemplu de viata!
Cu siguranta trai-v-ai in noi de acum
Si nu vei muri niciodata.
Caci tu ne-ai format
Caci tu ne-ai iubit..
Prin tine noi sta-v-am in fata...
(in memoria domnului profesor Stan)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu